Smart Farming în România: ce înseamnă agricultura inteligentă și de ce tot mai mulți fermieri se uită spre ea

Ce s-a discutat la Iași

Pe 12 martie 2026, Universitatea pentru Științele Vieții din Iași a găzduit un atelier dedicat agriculturii inteligente — „Smart Farming - Automotive pentru Agricultură". Au fost prezenți reprezentanți din mediul academic, industrie și sectorul public, inclusiv de la Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est.

Subiectul central: cum pot tehnologiile digitale și inteligența artificială să schimbe modul în care lucrează fermierii români.

De ce se vorbește acum despre asta

Rectorul USV Iași, Gerard Jităreanu, a explicat direct contextul. Agricultura românească se confruntă simultan cu mai multe presiuni: schimbările climatice imprevizibile, scumpirea continuă a inputurilor — semințe, îngrășăminte, combustibil — și volatilitatea piețelor de desfacere. La toate acestea se adaugă cerința tot mai clară din partea UE de a reduce impactul asupra mediului.

În acest context, tehnologiile de tip Smart Farming nu mai sunt un lux, ci o direcție practică spre care se îndreaptă agricultura europeană — și implicit cea românească.

Concret, ce înseamnă Smart Farming

Termenul poate părea vag, dar în practică înseamnă lucruri destul de clare:

Senzori în sol care transmit date în timp real despre umiditate, temperatură și fertilitate. Fermierul știe exact ce se întâmplă în fiecare parcelă, fără să meargă să verifice manual.

Utilaje conectate care transmit date despre ce lucrări s-au făcut, consumul de carburant, suprafețele tratate. Datele se corelează cu hărțile de câmp.

Stații meteo locale integrate în sistemul fermei, care oferă prognoze precise pentru zona respectivă, nu date generale.

Softuri specializate care analizează toate aceste date și fac recomandări: când să irigezi, cât îngrășământ să aplici, când e riscul de boli.

Scopul final este simplu: productivitate mai mare cu mai puțini bani cheltuiți pe inputuri și cu mai puțin impact asupra solului.

Ce productivitate are România față de media europeană

Rectorul USV a atins și un punct sensibil: productivitatea agricolă a României rămâne în continuare sub media europeană la majoritatea culturilor. Asta nu se rezolvă doar cu pământ mai mult sau cu subvenții — se rezolvă și cu tehnologie aplicată corect.

Un fermier care știe exact când și cât să ude, când să trateze și cum să optimizeze lucrările solului are un avantaj real față de unul care lucrează după ochi și după experiența din anii trecuți.

Finanțare disponibilă pentru proiecte inovative

ADR Nord-Est a anunțat la eveniment că pregătește un apel de finanțare dedicat clusterelor inovative din agricultură. Claudiu Mitrea, expert în cadrul agenției, a spus că se lucrează la un proiect internațional împreună cu un cluster din Iași.

Concret, fermele și companiile din sectorul agricol care vor să adopte tehnologii smart pot accesa fonduri europene prin astfel de apeluri. Domeniile prioritare includ agro-alimentar, IT&C și mediu.

Cum poți începe ca fermier

Nu trebuie să schimbi totul dintr-o dată. Pașii practici pentru un fermier interesat de digitalizare:

• Informează-te despre ce softuri de gestiune a fermei există pe piața românească
• Verifică dacă utilajele pe care le ai sau le cumperi pot fi echipate cu senzori sau conectivitate
• Urmărește apelurile AFIR și ADR pentru finanțarea echipamentelor agricole smart
• Intră în contact cu universități agricole sau asociații de fermieri care testează astfel de tehnologii

Agricultura inteligentă nu înseamnă că renunți la ce știi. Înseamnă că adaugi instrumente care îți arată mai clar ce se întâmplă în ferma ta.