Azomureș intră în conservare: ce înseamnă asta pentru prețul îngrășămintelor și ce faci ca fermier

Ce s-a întâmplat la Azomureș

Conducerea Azomureș, deținută de grupul elvețian Ameropa, a anunțat oficial declanșarea procedurii de concediere colectivă și conservarea platformei industriale de la Târgu Mureș. Decizia a fost comunicată angajaților printr-un mesaj intern semnat de CEO-ul Josh Zacharias.

Prima etapă a concedierilor vizează 865 de angajați direcți. Alți aproximativ 1.500 de lucrători ai firmelor contractoare care activează pe platformă sunt și ei afectați indirect.

Motivele invocate: costuri ridicate de operare, prețul gazelor naturale și un an întreg de negocieri fără rezultat cu statul român și cu Romgaz — negocieri care ar fi trebuit să ducă la preluarea combinatului.

De ce a ajuns Azomureș aici

Combinatul nu mai produce efectiv de ani buni decât în ferestre scurte, când prețul gazelor permite. Fără un contract pe termen lung pentru aprovizionarea cu gaze la un preț sustenabil, producția nu are cum să fie continuă.

Romgaz era varianta oficială de salvare — preluarea combinatului de stat urma să rezolve problema gazelor. Dar procesul de due diligence a durat peste un an fără o decizie finală, iar Azomureș a rămas în așteptare, cheltuind peste 70 de milioane de euro doar pentru a menține personalul și instalațiile în stare de funcționare. Banii s-au terminat.

Ce înseamnă asta concret pentru fermieri

Azomureș era singurul mare producător intern de îngrășăminte chimice din România. Dispariția lui din piață înseamnă dependență totală de importuri — într-un moment extrem de prost.

Contextul actual agravează situația pe mai multe fronturi simultan:

Taxa CBAM — introdusă de UE de la 1 ianuarie 2026, taxa pe carbon la frontieră a scumpit îngrășămintele importate cu peste 25% față de media anului 2024. Importurile UE de îngrășăminte azotate au scăzut cu aproape 85% în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025.

Turcia — a blocat exporturile de îngrășăminte spre România exact în startul campaniei de primăvară, reducând și mai mult oferta disponibilă.

Stocurile — la nivel european, stocurile de îngrășăminte acoperă între 45% și 50% din necesarul campaniei 2026. România nu face excepție.

Consumul total anual al agriculturii românești este de 2,5–3 milioane de tone de îngrășăminte, din care importurile acopereau deja 2 milioane de tone înainte ca Azomureș să se oprească definitiv.

Ce promit autoritățile

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat în Parlament un mecanism prin care, după preluarea Azomureș de Romgaz, fermierii să primească îngrășăminte în contul subvențiilor agricole pe hectar — pe bază de bonuri valorice schimbate direct la fabrică.

Concret: în loc să primești subvenția APIA în bani, primești un bon cu care mergi la Azomureș și iei îngrășământ. Decont automat între Romgaz și Ministerul Agriculturii.

Deocamdată e o promisiune. Romgaz nu a anunțat oficial preluarea, iar mecanismul cu bonuri nu are termen de implementare.

Ce poți face acum ca fermier

Situația nu se rezolvă rapid. Câteva lucruri practice pentru campania 2026:

• Nu mai conta pe o scădere de prețuri în următoarele luni — toate semnalele arată în sus
• Dacă mai ai stoc din iarnă sau toamnă trecută, folosește-l cu prioritate pe culturile cele mai rentabile
• Caută furnizori alternativi — Maroc, Serbia, Polonia au marfă disponibilă, dar la prețuri mai mari decât acum un an
• Optimizează dozele — fertilizarea fracționată, bazată pe analiza solului, reduce consumul fără să sacrifice producția
• Urmărește evoluția Romgaz — dacă preluarea se anunță oficial, prețurile interne s-ar putea stabiliza parțial