Fermierii vând laptele sub costul de producție. Mii de ferme în pragul falimentului

Sectorul vacilor de lapte din România traversează una dintre cele mai grave crize din ultimii ani. Fermierii vând laptele cu mai puțin decât îi costă să îl producă, iar soluțiile concrete întârzie să apară atât de la București, cât și de la Bruxelles.

Cifrele care arată dimensiunea crizei

La începutul lunii martie 2026, costurile de producție pentru un litru de lapte variau între 2,05 și 2,55 lei, în funcție de dimensiunea fermei și gradul de îndatorare. În același timp, prețul oferit de procesatori la poarta fermei se situa între 1,2 și 1,5 lei pe litru pe piața spot și între 1,5 și 1,9 lei pe litru în baza contractelor pe termen mai lung. Diferența este clară: fermierii produc în pierdere.

Situația s-a agravat și mai mult din cauza scumpirii motorinei, care afectează direct costul transportului laptelui — un produs perisabil care nu poate fi stocat mai mult de 24–48 de ore și care trebuie ridicat zilnic din fermă.

Ce au cerut fermierii

Producătorii de lapte care livrează zilnic peste două milioane de litri au transmis o scrisoare comună premierului Ilie Bolojan, Ministerelor Agriculturii și Finanțelor, Parlamentului și Consiliului Concurenței. Printre cerințele concrete: un mecanism de mediere între fermieri, procesatori și retaileri, introducerea creditului fiscal pentru zootehnie și un cadru legislativ care să protejeze fermierii față de practicile comerciale neloiale ale procesatorilor — similar cu ce există deja în Franța și Italia.

Până acum, răspunsul oficial a lipsit.

O problemă structurală, nu doar de conjunctură

România nu dispune de capacități industriale pentru procesarea laptelui în produse tip „commodities" — lapte praf, unt vrac, brânzeturi standardizate — care se tranzacționează pe piețele internaționale și care ar putea absorbi surplusul în perioadele de criză. Din această cauză, orice scădere a prețului european al laptelui se transmite direct și integral la poarta fermelor românești, fără amortizoare.

Aproximativ 60% din produsele lactate consumate în România provin din import, iar deficitul comercial pe lactate a depășit un miliard de euro în 2025. Cu alte cuvinte, România importă masiv produse finite în timp ce fermierii locali nu pot valorifica eficient laptele pe care îl produc.

Situația la nivel european

România nu este singura afectată. La reuniunea miniștrilor agriculturii din UE, mai multe state — inclusiv Ungaria, Italia, Lituania și Polonia — au cerut intervenția Comisiei Europene prin activarea mecanismelor de sprijin și reducere voluntară a producției. Lituania a raportat o scădere de peste 30% a prețului laptelui crud într-un singur an. Comisia Europeană a răspuns că monitorizează situația și că va acționa dacă va fi necesar — un mesaj perceput de fermieri ca insuficient.