Cât costă un hectar de teren agricol în 2026 – prețuri reale pe regiuni

Dacă vrei să cumperi teren agricol în 2026 sau să vinzi ce ai, primul lucru care te lovește e că prețurile variază enorm de la o zonă la alta. Un hectar în Vaslui și unul în Timiș nu au nicio legătură ca preț, chiar dacă arată la fel pe hârtie. Înțelegerea acestor diferențe îți economisește timp și te ferește de tranzacții proaste în ambele sensuri.

Cât e prețul mediu în 2026

Datele publicate de Eurostat la începutul lui 2026 arată că hectarul de teren arabil din România costă în medie 8.700 de euro — în creștere față de anii anteriori și aproape dublu față de acum un deceniu. Cu toate astea, suntem aproape la jumătate față de media europeană de 15.224 euro/hectar, ceea ce înseamnă că pământul românesc rămâne accesibil față de vest, dar nu mai e nici pe departe ieftin.

Tendința e clară: prețurile cresc de la an la an, presate de interesul investitorilor, de proiectele de irigații și de cererea tot mai mare pentru terenuri fertile.

Cât costă pământul pe regiuni

Diferențele regionale sunt mari și contează enorm dacă cumperi sau vinzi.

București-Ilfov rămâne cea mai scumpă zonă din țară — prețul mediu a ajuns la 12.000 euro/hectar, cu 40% mai mult față de 2015. Proximitatea față de capitală, infrastructura bună și cererea ridicată din toate direcțiile mențin prețurile sus.

Vestul țării — județele din Banat și Crișana, în special Timiș, Arad, Bihor — se situează la peste 9.000 euro/hectar. Soluri bune, infrastructură agricolă dezvoltată și interes constant din partea fermierilor locali și a investitorilor.

Sud-Estul și Sud-Vestul — Brăila, Ialomița, Dolj, Olt — în jur de 8.100 euro/hectar în medie, dar cu variații mari. În Brăila, terenurile irigabile ajung la 12.000 euro/hectar, în timp ce parcelele fără acces la apă din aceeași zonă se tranzacționează la jumătate.

Nord-Vestul — Cluj, Sălaj, Maramureș — aproximativ 7.600 euro/hectar. Cerere stabilă, dar mai puțin presată de investitori mari față de sud.

Nord-Estul — Moldova, județele Iași, Botoșani, Suceava, Neamț — în jur de 7.000 euro/hectar în medie, cu județe mai sărace în prețuri precum Vaslui, unde hectarul pornește de la 2.500–4.000 euro — printre cele mai mici prețuri din România.

Ce influențează cel mai mult prețul

Accesul la irigații e factorul numărul unu. Un teren irigabil valorează cu 30–50% mai mult decât unul fără apă din aceeași zonă. Pe fondul secetelor tot mai frecvente, diferența va crește în anii următori.

Calitatea solului e al doilea factor. Cernoziomurile din Câmpia Română și Dobrogea sunt printre cele mai fertile din Europa — de aceea prețurile din Brăila sau Ialomița sunt mai mari decât în zone cu soluri mai slabe din nord-est.

Drumul de acces și parcelarea contează enorm la negociere. O parcelă mare, cu front la drum asfaltat, e mai valoroasă decât mai multe bucățele împrăștiate fără acces direct. Mulți fermieri plătesc prima pentru teren compact, chiar dacă per hectar iese mai scump.

Pământul se mai scumpește în 2026?

Toate semnalele spun da. Experții în evaluări imobiliare agricole estimează că prețurile vor continua să crească, susținute de investițiile în infrastructură rutieră și irigații, de interesul fondurilor de investiții pentru terenuri agricole românești și de presiunea tot mai mare pe resursele alimentare la nivel global.

România are încă un decalaj mare față de media UE — și acel decalaj se va reduce treptat. Cei care cumpără acum cumpără mai ieftin decât vor putea cumpăra peste 5–10 ani.

Dacă vrei să cumperi sau să vinzi

Cel mai simplu mod să verifici prețurile reale din zona ta e să te uiți la tranzacții recente — nu la ce cer vânzătorii, ci la ce s-a vândut efectiv. Anunțurile de pe platforme specializate în agricultură îți dau o imagine rapidă despre ce e disponibil și la ce prețuri, direct de la vânzători din toată România.