Ești curios ce utilaje și oferte au apărut azi? Explorează mii de anunțuri din toată țara.
Vezi OferteleEști curios ce utilaje și oferte au apărut azi? Explorează mii de anunțuri din toată țara.
Vezi Ofertele
Piața zahărului din România se confruntă la începutul lui 2026 cu un paradox greu de explicat: deși există o ordonanță de urgență care reglementează strict importurile de zahăr din Ucraina, produsul ucrainean continuă să apară pe rafturile marilor retaileri la prețuri semnificativ mai mici decât zahărul românesc.
Prețul zahărului produs la fabricile din Bod și Luduș se situează între 4,70 și 5,50 lei/kg. Zahărul ucrainean ajunge în magazine la cotații cu 15–25% mai mici — o diferență suficient de mare ca marii cumpărători industriali să aleagă constant marfa ieftină din import.
Mecanismul de import pe bază de licență, introdus prin OUG 84/2023, permite doar procesatorilor români să solicite licențe de import, și numai dacă demonstrează că stocurile interne sunt insuficiente.
În practică, operatorii economici au identificat căi prin care zahărul ucrainean ocolește aceste restricții. Marfa este tranzitată prin alte state UE, depozitată, redirecționată și reambalată — ajungând în final pe piața românească sub etichete comerciale care nu trădează originea ucraineană. Unele lanțuri multinaționale de retail promovează activ aceste produse tocmai pentru că prețul scăzut atrage cumpărătorii.
România mai are astăzi doar două fabrici de zahăr active: Bod și Luduș, ambele aparținând Fabricii de Zahăr Premium Luduș. Proprietarul, Mihaela Neagu, trage un semnal de alarmă clar: dacă situația continuă, o parte importantă a industriei zahărului din România riscă să dispară.
Stocurile fabricilor au rămas ridicate la începutul lui 2026, tocmai pentru că marii consumatori industriali — patiserii, producători de băuturi — optează pentru materia primă ucraineană mai ieftină. Asta înseamnă că fabricile nu pot vinde ce produc, deși au capacitate și materie primă.
Efectul se simte rapid în câmp. Fermierii care cultivă sfeclă de zahăr primesc un preț de achiziție direct legat de prețul zahărului din piață. Cu zahărul ucrainean ieftin ținând prețul jos, contractele cu fabricile devin tot mai puțin atractive.
Paul Covrig, fermier cultivator de sfeclă de zahăr, explică situația fără ocol: cultura de sfeclă e costisitoare, necesită investiții serioase și multă muncă, iar la prețurile actuale nu mai e rentabilă. Din ce în ce mai puțini fermieri aleg să o mai semene.
Această tendință este periculoasă pe termen mediu: dacă suprafețele cultivate cu sfeclă scad drastic, fabricile rămân fără materie primă românească și dependența de import devine structurală.
Organizațiile asociative din sector, printre care Federația Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr, cer autorităților măsuri concrete pentru restabilirea echilibrului pe piață. Mihai Dimitriu, vicepreședintele federației, solicită identificarea unor soluții prin care produsele care distorsionează piața să fie limitate efectiv — nu doar pe hârtie.
Mai multe state europene aplică deja politici active de susținere a producătorilor locali de zahăr. România nu are în prezent un mecanism similar de sprijin direct.
Comisia pentru Agricultură a Camerei Deputaților a adoptat un amendament prin care extinde mecanismul de licențiere pentru produsele agricole ucrainene până la finalul anului 2026. Măsura inițială urma să expire în cursul acestui an.
Prelungirea restricțiilor e un pas în direcția bună, dar nu rezolvă problema fundamentală: zahărul ucrainean ocolește oricum sistemul prin rute indirecte, iar controalele efective lipsesc.
Dacă ai contract pentru sfeclă de zahăr în 2026 sau iei în calcul această cultură, câteva lucruri de știut:
Descoperă sute de companii din agricultură, de la furnizori de inputuri până la dealeri de utilaje mari.
Vezi catalogul de firme →
Bun venit!